Prima jumătate a anului 2022 a trecut. A fost marcată de un deficit artificial de resursă de lemn, prețuri exagerat de mari ale resursei provocate de acest deficit, scăderi de activitate în industria lemnului.
Între timp, conjunctura în piață s-a schimbat: cererea de produse din lemn scade dramatic, afectată de inflație, creșterea dobânzilor și tendința de economisire din partea populației în așteptarea unor evoluții economice negative.
Petrecerea s-a terminat în piața lemnului. Romsilva a jucat de una singură.
Întrebarea esențială în această perioadă critică pentru industria lemnului a fost și este:
Posibilitatea totală actuală, legală, a pădurilor României este de minim 25-26 milioane mc. De ce recoltăm atât de puțin lemn legal în România?
Am intrat în a doua jumătate a anului, ne apropiem de toamnă , iar piața primară a lemnului va fi influențată decisiv de piața lemnului de foc.
Dar să vedem câteva informații care crează contextul și abordările din partea RNP- Romsilva și a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor:
Într-un interviu al d-lui Dir. Gen. George Mierliță, în care se subliniază depășirea indicatorilor de către RNP-Romsilva, se arată: "În primele cinci luni s-au exploatat 3,62 milioane metri cubi, din care 1,32 milioane metri cubi în regie proprie sau prin contracte de prestări servicii, iar 2,3 milioane de metri cubi ca masă lemnoasă pe picior, adică exploatată de firme atestate, care au câștigat licitațiile organizate de Romsilva. " "În primele cinci luni ale anului curent am livrat 667,6 mii metri cubi de lemn pentru foc, la un preț mediu de 214 lei pe metru cub, tot fără TVA."
Comentariile mele:
- evident, 1.32 milioane mc fasonat în primele 5 luni este foarte puțin, față de volumul rezervat a fi pus în piață sub formă fasonată în 2022 , de 50 % din total, adică aproape 5 milioane mc.
- prețul cu care vinde RNP-Romsilva lemn de foc este unul care distorsionează piața, crează concurență neloială și chiar speculă, în condițiile în care prețul real în piață este de minim 500 lei/mc, cu vârfuri de peste 700 lei/mc in zonele cu deficit mare de lemn sau în marile rețele comerciale.
- dacă extrapolăm volumul exploatat în primel 5 luni la întregul an, ajungem la volume puse în piață pe întregul an de către RNP- Romsilva foarte mici comparativ cu cota de recoltă și mai ales cu posibilitatea dată de amenajamente.
De asemenea, prețurile peleților au atins nivele fără precedent în piață, de 2350 lei/tonă în marile rețele comerciale. Asemenea prețurilor lemnului de foc. Practic chiar și în zonele forestiere prețul lemnului de foc nu este sub 500 lei/mc.
În acest context atrage atenția o informare din partea d-lui Ministru Tanczos Barna:
"Tanczos Barna anunţă că Regia Naţională a Pădurilor are în plan organizarea unui program la nivel naţional în cadrul căruia să fie dezvoltată reţeaua de valorificare a lemnului pentru consumatorii de rând. În acest mod, se doreşte excluderea interpuşilor care influenţează creşterea preţurilor pentru lemnul de foc.
De asemenea, la Ministerul Mediului se vorbeşte despre crearea unui program social pentru lemn, date fiind scumpirile pe care această resursă importantă le-a înregistrat în ultima perioadă. Acest program ar trebui să elimine intermediarii şi să faciliteze achiziţionarea lemnului de foc la un preţ corect şi mai ales accesibil."
Dintr-un alt comunicat de presă aflăm:
"Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a înfiinţat până în prezent 1.033 de depozite pentru masa lemnoasă recoltată din pădurile administrate, pentru a facilita vânzarea lemnului fasonat către populaţie şi pentru industria prelucrătoare. Din acestea, 284 sunt permanente şi 749 temporare."
Dar care este ponderea RNP-Romsilva pe piața lemnului de foc, cu maxim 2 milioane de mc anual valorificați ca lemn de foc? Poziția este marginală, față de consumul estimat de minim 10-14 milioane mc . Ponderea mare a lemnului de foc vine din micile proprietăți, vegetația din afara fondului forestier, pădurile formelor asociative si UAT-urilor, deșeurile din prelucrarea lemnului, lemnul de foc vândut de firmele de exploatare din masa lemnoasă achiziționată pe picior.
Între timp s-a pornit o adevărată vânătoare a "cărăușilor" de lemne, a celor care au transportat peste 20 mc de lemne fără a se înregistra în SUMAL ca profesioniști, cu confiscări contravalorice retroactive a volumelor transportate, deși în mod evident acele volume au proveniență legală. Foarte multe acuzații penale pentru "fals informatic" pentru erori de completare a avizului de transport ( CNP-ul beneficiarului), confiscări pentru transport la altă destinație decât cea menționată în aviz. Practic sunt foarte multe date cu caracter personal, la care vânzătorul nu are acces. Cine este responsabil de datele completate pe aviz? Emitentul de multe ori preia aceste date de la transportator, așa cum sunt indicate de către acesta în numele beneficiarului. Un adevărat haos, amenzi, confiscări formale. În plus, statutul de profesioniști SUMAL conduce acești mici transportatori către obținerea licenței de transport, cu costuri administrative prohibitive. Practic nu le rămân prea multe soluții- cei mai mulți intră formal sub acoperirea unei firme înregistrată în SUMAL. De multe ori pădurarii trebuie să găsească aceste soluții, pentru a reuși să vândă lemnul de foc, creând mecanisme și mai greu de identificat pe linie de combatere a tăierilor ilegale!
Concluziile analizei:
- tranziția către lemn fasonat riscă să se transforme în programe sociale pentru lemn de foc, cu impact real minim datorită ponderii de sub 20 % a RNP-Romsilva pe piața lemnului de foc. Prin prețurile practicate, RNP- Romsilva distorsionează piața lemnului de foc și crează concurență neloială pentru operatorii economici care licitează masă lemnoasă pe picior.
- volumul foarte mic pus în piață în primele 5 luni de zile, față de volumul programat a fi pus în piață ca lemn fasonat de către RNP-Romsilva, a creat un deficit artificial care se poate amplifica în a doua parte a anului dacă RNP Romsilva nu oferă ca lemn pe picior volumele care nu au putut fi puse în piață ca lemn fasonat.
- implicarea RNP-Romsilva în controlul întregului lanț de distribuție a lemnului de foc- de la punere în valoare, exploatare, transport, depozite, distribuție este neeconomică și va conduce în final la birocrație, speculă și chiar mecanisme de corupție politică. Vă amintiți anii 2017-2018 , cu distribuirea lemnului de foc pe liste aprobate de primării, cu centralizatoare la nivel de prefectură în zonele cu deficit înaintate către RNP- Romsilva? Ne întoarcem la așa ceva?
- Ministerul și RNP-Romsilva nu fac nimic pentru creșterea volumului de lemn legal disponibil în piață: stabilirea cotei de tăiere la nivelul posibilității date de amenajamente, executarea lucrărilor de îngrijire, fluidizarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, norme simplificate pentru punerea în valoare și transportul masei lemnoase pentru consumul propriu al micilor proprietari/ vegetație din afara fondului forestier.
- în perspectiva obligativității punerii în piață a 50 % din volum în formă fasonată din 2023, inclusiv pentru pădurile UAT-urilor, dezvoltările nu sunt încurajatoare.
- pentru firmele de exploatare a doua parte a anului 2022 se anunță foarte grea: volume mici de lemn pe picior, prețuri de adjudecare mari pentru lemnul pe picior și prețuri în scădere ale lemnului fasonat, concurență neloială pentru lemnul de foc, dificultăți de distribuție.
- pentru firmele din industria lemnului evoluțiile sunt un coșmar: fărâmițare a ofertei de lemn fasonat în loturi foarte mici, pondere mică de 30 % a lemnului în depozite, depreciere a lemnului în special la fag datorită timpilor necesari pentru organizarea licitațiilor.
- mecanismenle de plafonare - practic subvențonare a prețului la gaze, cu costuri uriașe pentru stat - sunt discriminatoare pentru cele 3.5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, pentru care nu există nici o formă de sprijin.
Este nevoie de dialog real pe problemele sectorul forestier și industriei lemnului, va urma o perioadă economică dificilă . Există o soluție simplă: mai mult lemn legal în piață, susținere a sectorului prin finanțări pentru accesibilizarea fondului forestier și tehnologie de exploatare .